Micile mele istorioare copilaresti

Micile mele istorioare copilaresti

Iubirea pentru natura si fiintele vii

Din copilarie am iubit natura și fiintele salbatice si l-am incurajat si pe copilul meu sa respecte toate fiintele vii, sa iubeasca animalele, pasarile si insectele care traiesc pe pamantul noastru.
Inconstient si adesea fara a intelege ce fac, unii oameni pot fi ingrozitori de cruzi. Intotdeauna, ma infurii cand ii vad facandu-le rau animalelor mici, fara aparare, rupand aripioarele fluturilor, strivind melci si aruncand cu pietre in pasari. Dar, cel mai tare ma doare atunci cand vad o bestie cu chip de om maltratand un caine sau un cal.

Urasc oamenii care fac rau unui animal

Atunci nu mai sunt eu, parca devin alt om, dar sper sa nu mai fiu nevoita vreodata sa vad asa ceva care sa ma marcheze foarte mult.
M-am decis cu mult timp inainte sa se nasca copilul meu, ca el nu va face vreodata rau vreunei fiinte vii.
Pentru a face natura mai personala si a fi mai aproape de sufletul copilului meu, am inventat povesti despre micii nostri prieteni care locuiesc aproape de zidul din gradina. Ii spuneam baiatului meu cand era mai micut, de povestea cu sarpele cel negru, prietenos, care are o slabiciune pentru ciocolata cu cirese si care si-ar dori sa fie proprietarul unei cofetarii.

Povestioarele incantatoare

Despre cele doua veverite casatorite si fara copii, care ar vrea sa adopte unul sau doi, despre iepurasul care are o ambitie ascunsa de a participa la o parada. Si, multe alte povestirii care il incanta si se distra foarte mult atunci cand ii povesteam.
Baiatului meu ii placea sa ii povestesc micile mele istorioare, de fapt, nu se satura niciodata de ele si trebuia sa le repet mereu. Pentru a-i face placere lui, inventam intotdeauna aventuri noi, ceea ce, de multe ori, imi punea imaginatia la grea incercare.
De cateva ori, mă gandeam ca poate ar trebui sa le astern pe hartie si sa le ilustrez. Chiar ma distram cand ma apucam sa ii desenez cate ceva sau cand ii faceam vreo felicitare.

Amintiri placute

Atunci, mi-a venit o idee interesanta. Ce surpriza minunata ar fi pentru el daca as crea o carticica sau o felicitare ilustrata si i-as oferi-o de ziua lui.
Am oftat in gand, oare eram caraghioasa daca faceam asa ceva pentru el? Nu prea cred, dar am incercat, macar stiam ca il va bucura daca va primi asa ceva.

Ce timpuri frumoase… Si cu ce drag imi aduc aminte de ele.

Intotdeauna ii citeam povesti pentru copii

Micile mele istorioare copilaresti