Sa va povestesc cum a invatat baiatul meu sa mearga pe bicicleta.

Cum a invatat baiatul meu sa mearga pe bicicleta

Baiatul meu cand avea vreo zece ani isi facuse un prieten la scoala. In fiecare zi cand iesea de la scoala primul lucru era sa imi povesteasca ce au facut in ziua respectiva el si prietenul lui care avea o bicicleta.

De doua ori pe saptamana se intalneau si se plimbau in parcul de langa casa. Intotdeauna prietenul copilului meu venea cu bicicleta si i-o dadea si lui sa incerce sa mearga cu ea. Daca tot aveam ocazia asta, de ce sa nu incerc sa il invat eu sa mearga cu bicicleta.

Bicicleta era un pic prea mare pentru fiul meu, era foarte greu sa se urce pe ea, dar dupa multe incercari a reusit . La inceput a fost mai greu, dar cu un mic ajutor din partea mea a putut sa mearga singur.

Plimbarea cu bicicleta in weekend

In fiecare weekend mergeam cu copilul meu la prietenul lui si plecam cu totii intr-un loc sa se plimbe cu bicicleta. Inca nu stia sa mearga prea bine, mai cadea uneori, dar atat de mult isi dorise sa stie sa mearga cu bicicleta ca nu se lasa.

Toate bune si frumoase, numai ca baiatul meu isi dorea mult sa aiba si el o bicicleta. Asa ca m-am hotarat sa ii cumpar una pe care si-o dorise. Era un pic mai scumpa fata de celelalte biciclete pe care le vazusem la magazin, dar pentru el eram in stare de orice numai sa se simta bine.

De unde am cumparat-o prea putin conteaza, era foarte incantat de ea si nu mai voia sa plece afara decat cu bicicleta.

Mersul pe bicicleta fara maini

In vacanta, dupa ce isi termina ce avea pentru scoala, primul lucru isi lua bicicleta si fugea afara sa se plimbe. Il urmaream cu atentie si imi placea ce atent era.

Intr-o zi am avut un soc cand l-am vazut ca merge pe bicicleta fara sa isi puna mainile pe ghidon. Doamne, ce sperietura am tras atunci, pe moment nu am spus nimic de teama sa nu il sperii si pe el. I-am zambit si normal ca i-am propus sa mergem acasa ca avem un pic de treaba.
Ajungand acasa, i-am explicat ca nu este bine ceea ce face, ca oricand se poate intampla sa treaca o masina si sa il loveasca, ca fara maini nu putea avea control sa se mai poata opri.

Nici nu ma gandeam ca o sa-mi dreptate asa repede, el fiind un pic cam rebel, dar a inteles pana la urma ca este bine cum spun eu.
Cand s-a facut mai mare ( el tot mai era pasionat de biciclete), asa ca i-am cumparat o bicicleta mai buna ca sa intre intr-un concurs de ciclism pentru copii. Stiam ca nu avea cum sa nu castige, era prea bun pentru asa ceva si chiar se pregatise mult.

Este un copil bun si ascultator. Un invingator in tot ceea ce face.

Baiatul meu este un invingator

Si acum ii plac foarte mult bicicletele si nu exista vreo competitie in care sa nu participe si el, fie ca castiga sau nu, dar de regula baiatul meu este un invingator.

Cum a invatat baiatul meu sa mearga pe bicicleta